Traviata,sau despre cum dragostea schimba omul

Azi 29 octombrie la teatrul de opera si balet din Chisinau a fost interpretata opera Traviata de Giuseppe Verdi : o miscatoare poveste de dragoste si sacrificiile pe care ea le cere,despre schimbarea pe care o produce in suflet, dar si despre frumusetea si puterea interioara a omului. Personajul principal Violetta(Elena Gherman) e o curtezana(in italiana “traviata”) bine cunoscuta la Paris.Isi petrece timpul in veselii  impreuna cu prietenii, iar la unul din balurile organizate de ea, primeste marturisirea sincera de iubire din partea lui Alfredo Germont.

Usuratica, risipindu-si timpul in placeri desarte, ea duce o inversunata lupta interioara pentru a se decide daca il poate iubi si isi va dedica viata lui, fiind alaturi de el mereu sau va continua viata depravata dar vesela si fara de griji pe care a dus-o pina acum.E pur si simplu remarcabil cum a reusit compozitorul sa redee toate aceste framintari, ca dealtfel si in intreaga opera.In sfirsit se hotaraste sa renunte la trecut si ii marturiseste lui Alfredo ca si ea il iubeste.Parasesc ambii dezmatatul Paris pentru a se bucura in tihna de iubirea lor.

La casa de la tara, pe Violetta o viziteaza tatal lui Alfredo care ii spune ca  fiica sa va fi parasita de logodnic, daca Alfredo nu va renunta la aceasta legatura imorala. El ii cere sa renunte la dragostei ei pentru Alfredo si sa  se desparta de el pentru a salva onoarea familiei Germont. Urmeaza iar  framintarile sufletesti ale tinerii.Si  nu poti decit sa te minunezi de talentul compozitorului si a interpretei  care au reusit practic sa deschida sufletul Violettei in fata spectatorului si sa-l faca sa sufere impreuna cu ea . Pina la urma ea renunta la dragostea lui Alfredo, pentru ca sora lui sa fie fericita alaturi de cel pe care il iubeste. Pentru a scapa de urmarirea lui, ii spune ca ea iubeste pe altul,iar el o insulta.

Violetta e parasita de prieteni si rapusa de vechea boala, tuberculoza; ii stau alaturi doar doctorul si slujnica Annina. Dar Alfredo afla ca ea il parasise pentru ca a fost rugata de tatal sau si vine la ea sa-i ceara iertare. Sunt amindoi fericiti si cind se pare ca ei i se va face bine,Violetta isi da sufletul in bratele iubitului Alfredo.

La sigur ca n-am reusit sa redau prin cuvinte nici  a suta parte din emotiile pe care le incerci urmarind opera. De fapt, in sala nici nu te simti spectator, muzica genialului Verdi uneste scena cu sala si personajul cu spectatorul, incit retraiesti aceleasi sentimente pe care le are si el.Trebuie sa vede-ti acest spectcol, mie mi-a placut!

M-a impresionat mesajul pe care il trasmite opera: omul are puteri nebanuite, si intr-un om pe care ceilalti il considera un “pacatos”  se ascund puteri interioare marete care il fac la prima oportunitate sa renunte la placeri si avantaje in fata unei dragoste profunde, care il face capabil de sacrificii pentru fericirea celor din jur. Povestirea… duce cu gindul la desfrinata din Evanghelie. Femeia, ce a fost condamnata de toti, a fost iertata de Mintuitorul, tocmai pentru ca El stia de putere si frumusetea omului, chiar si a unuia ce ne pare decazut detot.Ea a schimbat viata pe care o ducea pe dragostea lui Hristos…

Am venit acasa intristat de finalul operei,… ar fi fost frumos sa se fi terminat ca la noi :”si au trait impreuna pina la adinci batrinete”, dar pina la urma, tragismul operei o sa ne faca sa mai gindim un pic viata noastra.